Pierdut fără scăpare.

Când este diagnosticată o boală prima întrebare pe care o punem, este: ”E ceva grav?” Cu atât mai mult trebuie pusă această întrebare la ”boala spirituală: păcatul”. Noi recunoaștem cu ușurință că suntem ”păcătoși”, probabil pentru că nu ne dăm seama de ceea ce înseamnă. Poate că ne gândim doar la imperfecțiunea la modul general a naturii umane, sau ne ascundem în spatele afirmației: ”Păi toți fac asta!” Însă cu astfel de afirmații ocolim întrebarea propriuzisă: Cât de gravă este de fapt starea noastră? Biblia ne oferă un răspuns la această problemă.

Lektion6 FrauBiblia spune că suntem răi cum nu se poate mai rău.

Asta nu înseamnă că nu putem să facem lucruri bune. Dar ea constată că păcatul a pătruns în fiecare domeniu a ființei noastre umane: în gândire, simțuri, voință, conștiință, minte și fantezie. Nimic nu este atât de enigmatic ca și inima omului, ea este incurabil de bolnavă. Cine poate s-o cunoască? (Ieremia 17:9)  Problema de bază nu este ce am făcut în situații anume, lucru care ar putea să ne scuze. Problema este ceea ce suntem. Noi oamenii păcătuim tot mereu, pentru că suntem ispitiți de propria noastră natură. Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de rușine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. (Marcu 7:21+22)

În ochii lui Dumnezeu orice păcat e grav.

Să remarcăm că în acest text din Biblie sunt enumerate gânduri, cuvinte și fapte din toate domeniile de viață. Uneori limităm înțelesul nostru în ce privește păcatul doar la fapte de crimă precum ucidere sau furt. Însă Biblia nu ne dă nici un drept de o astfel de înțelegere delimitată a păcatului. Tot ce nu corespunde standardului absolut a lui Dumnezeu este păcat. Toată imperfecțiunea noastră, adică tot ce vorbim, gândim sau facem, e păcat. Și să fim sinceri: Cine poate să spună: ”Sunt curățat de orice vină și am o conștiință curată?” (Proverbe 20:9)  Oare d-vostră puteți spune asta despre viața d-voastră?

Păcatul este rebeliune împotriva domniei lui Dumnezeu și împotriva legilor Sale.

Cine păcătuiește se împotrivește lui Dumnezeu și poruncilor Sale, pentru că a păcătui înseamnă: a disprețui poruncile lui Dumnezeu. (1.Ioan 3:4)  Nici o lege nu ne obligă să mințim, să înșelăm, să avem gânduri necurate sau să păcătuim în vreun fel. D-voastră singur decideți asta. Dacă încălcăm orânduielile bune ale lui Dumnezeu disprețuim în felul acesta pe Însuși Dumnezeu, lucru destul de grav, pentru că Dumnezeu pedepsește păcatul. Dumnezeu este un judecător drept. (Psalm 7:11)  Dumnezeu nu va trece niciodată cu vederea păcatul. Putem să fim siguri că nici un păcat nu rămâne nepedepsit. În parte Dumnezeu pedepsește păcatul nostru deja în viața aceasta. Însă pedepsirea definitivă are loc după moarte, în Ziua Judecății. Fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu. (Romani 14:12)

Puteți descărca toate cele 12 lecții gratuit ca fișier PDF.

We use cookies on our website. Some of them are essential for the operation of the site, while others help us to improve this site and the user experience (tracking cookies). You can decide for yourself whether you want to allow cookies or not. Please note that if you reject them, you may not be able to use all the functionalities of the site.

Ok